Lumea algelor

Apa are un rol major in viata noastra, aspect despre care citim si auzim la tot pasul. Apa inseamna insa mult mai mult pentru noi: este pe de o parte simbolul renasterii, iar pe de alta parte mediul misterului nasterii. Apa reprezinta leaganul vietii, fiind prezenta nu numai la instalarea vietii pe pamant, ci este indispensabila si azi in mentinerea vietii

Putem formula sub forma de gluma: in zilele noastre si din robinet curge apa. Cunoastem regula generala potrivit careia consumul zilnic a cel putin 1,5-2 litri de lichide este indicat persoanelor sanatoase, sau cantitatea recomandata este de 2-3 litri de lichide, aceasta crescand in functie de activitatea fizica si factorii de mediu. Aportul abundent de lichide constituie un sfat frecvent fie ca este vorba de stilul de viata sanatos, cure de slabire, fie de detoxifierea sau descarcarea organismului. Avem motive intemeiate sa urmarim consumul corespunzator de lichide, intrucat chiar si cea mai mica deshidratare poate altera randamentul nostru fizic si psihic. Trebuie sa respectam aceasta regula si in cazul curelor de slabire, fiindca potrivit unor informatii aportul de apa poate spori consumul energetic al organismului nostru (Boschmann, 2003), facilitand astfel mentinerea sau reducerea greutatii corporale.

Cand aud cuvantul alge, majoritatea persoanelor se gandesc la piscine cu peretii verzui din gradina sau la popularea cu alge a apelor naturale, ori la suprainmultirea algelor si efectul fenomenului asupra pestilor sau pesoanelor care se scalda. Putine persoane realizeaza din primul moment ca viata de pe pamant este legata de apa si de alge, si ca doua treimi din globul pamantesc este acoperit de apa.

Ne simtim atrasi de albastrul infinit al marilor si al oceanelor. In vise deseori inotam in spatiile nelimitate ale inaltimilor si profunzimilor, iar chimia celulelor noastre este dominata si azi de valurile apei oceanice. Ne leaga chiar mai multe de apa: numerosi cercetatori de renume au fost de acord cu teoria maimutei de apa. Aceasta axioma a fost elaborata de Alister Hardy si Elaine Morgan (Morgan, 1982). Ei au sustinut ca stramosii nostri si-au trait viata pentru o vreme in apele marilor, respectiv in imediata lor apropiere inca cateva milioane de ani ulterior dupa ce primele animale au cucerit uscatul.

Aceasta ipoteza explica lacrimile, transpiratia salina, cocentratia si consistenta lichidului amniotic similar apei oceanului si stratul adipos protector mai subtire sau mai gros – elemente nespecifice vietuitoarelor uscatului – adica la sute de milioane de ani de la iesirea pe uscat a primelor fiinte, stramosii nostri au revenit pentru scurt timp in mediul protector al apei, in lagunele sarate sau apele deschise, precum focile si delfinii. Astfel, muschii si algele au fost parti organice ale alimentatiei inaintasilor nostri, alaturi de alte surse marine, asigurand organismului acizi grasi esentiali indispensabili si alte elemente nutritive importante. De asemenea, consumul de peste si alte vietati marine bogate in acizi grasi omega-3 si numeroase oligoelemente au facilitat dezvoltarea sistemului nervos. Oricum ar fi fost, cert este ca daca ii punem in apa, sugarii inoata ghidati de instincte inscrise in gene, iar atractia fata de apa ne insoteste adesea pe tot parcursul vietii.

Nu putem renunta la darurile oferite de apa! Personajul principal al povestirii noastre este o cianobacterie, Arthrospira, in limbaj popular alga albastra Spirulina si alga verde Chlorella, care multumita calitatilor multiple, pot fi numite cu usurinta daruri ale naturii sau ale apei.

Pe Pamant cea mai mare (50-300 metri) si cea mai mica (0,5-3 micrometri) planta face parte tot din clasa algelor (Kiss, 1998), dar pana si in privinta mediului de supravietuire, aceste organisme rezista la cele mai extreme conditii. Fie ca e vorba de solul padurilor, de apa izvoarelor termale, suprafata ghetii sau de stratul superior subtire al stancilor din desert, algele se regasesc oriunde. Valorile record ale longevitatii sunt legate tot de alge si de alte mici vietuitoare similare: algele din Antarctica se trezesc doar pentru cateva ore anual, fiind astfel lesne de inteles ca o singura celula a algei poate vegeta timp de 5-10 mii de ani dincolo de limita inghetului, la marginea vietii, in stare de hibernare (Kiss, 1998)! Fara indoiala vorbim de vietati cu adevarat stramosesti si rezistente, de adevarati maestri ai supravietuirii. Cei interesati pot citi mai detaliat despre capacitatea de adaptare superioara a algelor la temperaturi extreme reduse sau crescute, la medii acide sau alcaline, sarate sau la alte conditii de viata deosebite, in cartea intitulata Algae and Cyanobacteria in Extreme Environments, semnata de Seckbach.

Cu numele de alge sunt denumite atat organisme procariote (fara nucleu individualizat), cat si organisme eucariote (cu nucleu individualizat). Din categoria procariotelor fac parte algele albastre – verzi. Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, rosii).

Algele sunt organisme cu structura variabila, capabile de fotosinteza, dar lipsite de radacini, frunze sau tesuturi. Structura variabila le este indeosebi caracteristica, intrucat studiind constitutia catorva specii, ea seamana in dimensiuni microscopice cu cea a bacteriilor, in vreme ce din exterior altele par a fi niste plante cu structura mai complexa, datorita lungimii lor de mai multi centimetri sau metri.

ImuneIstoria vietii de pe uscat a debutat in urma cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, odata cu formarea Pamantului. Ulterior, acum 3,7-4 miliarde de ani, cand planeta noastra a intrat intr-un proces de racire, intr-un anume mod au luat nastere fiinte capabile de autoreplicare. Ne putem imagina ca intorcandu-ne cu 3,5 miliarde de ani in urma, putem surprinde aparitia primelor alge albastre (cianobacterii trebuie stearsa paranteza aceasta bacteriile sunt bacterii algele=alge) care – dupa o monotonie de milioane de ani – au decis in sfarsit ca pentru supravietuire si pentru mentinerea structurii lor organice sa foloseasca energia solara. In urma acestui proces ele produceau si oxigen, substanta toxica pentru majoritatea vietatilor din jur, astfel ca au determinat disparitia de pe suprafata apelor Pamantului primordial o mare parte a formelor de viata care au existat pana atunci, deschizand astfel calea altora noi. Algele constituie sursa vietii de azi, or fara ele nu am exista nici noi. Fiintele adaptate la oxigen, care ulterior au dezvoltat si o membrana interna, s-au hranit cu celulele mai mici din imprejurimi, cu bacterii primitive.

Astazi in toate celulele noastre exista acele mici microorganisme, care ne tin in viata cu propriul lor ADN si material genetic, functionand ca adevarate centrale energetice. Acestea sunt mitocondriile. Ba mai mult! Celulele fiecarei frunze verzi a fiecarei plante sunt verzi tocmai datorita acelor minuscule organe, cloroplastele, denumite si corpusculi de culoare verde, care odinioara aveau viata proprie. In toate cartile de biologie contemporane regasim teoria endosimbiozei, descrisa de renumitul cercetator Lynn Margulis (Margulis, 2000), devenind astfel incontestabil faptul ca nici cele mai complexe fiinte nu pot exista fara bacterii (microbi- termen nemaifolosit cons gresit) sau micile organisme.

Orice ar sugera medicina moderna si reclamele despre atacul bacteriilor patogene, echilibrul delicat al microflorei intestinale este sustinut de o multitudine de microorganisme necesare organismului nostru. In lipsa cianobacteriilor si algelor albastre (ca de exemplu Spirulina), nu ar exista viata umana, deci ar fi timpul sa evocam in mod constient aceasta relatie ce nu s-a pierdut niciodata.

Bacteriile albastre si algele verzi (ca de exemplu Chlorella) traiesc si azi libere, detinand un urias potential in imbunatatirea calitatii vietii noastre, in mentinerea sanatatii si integritatii mediului inconjurator si ar fi pacat sa nu exploatam aceste calitati.

Reclame

Posted on 21/11/2012, in detoxifiere si deparazitare. Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: